L cunzet de puere ne n’ie nia tan tler coche minon. Uniun y uniuna, dloncora sul mond, à zeche da dé y zeche da giapé. Te scola elementera de Sëlva iel ntan chësc ann de scola unì metù a jì n pruiet particuler ntan l’ëura de religion, dal titul “Cialé sëura i crëps ora y lascé cialé ite”

Mparan un cun l auter

I mutons y la mutans dla Prima Santa Cumenion ti porta l cëst a Pater Antony.

Sëlva - Chëst ann iel unì fat a livel de duta la scola chësc pruiet particuler che dassëssa ti nsenië a duc de avëi na majera sensibltà de viers de duta la jënt de nosc mond, de si vester, de si valores, coche spiega la nsenianta de religion Irene Welponer che à cuordinà l pruiet. La jiva tlo de se giaurì ala realteies nce plu dalonc, coche dl’Uganda, dl Brasil o dla Bolivia.

Sies fioces per la cuarta y cuinta

Te cuinta y cuarta tlas iel unì sëurantëut de ndut sies fioces, trëi per tlas.

Chël uel dì che chisc mutons y mutans da oradecà giapa uniun uni mëns za. 25 euro. A chësta maniera possa i mutons y la mutans jì a scola, i mutons cun handicap giapa medejines y la cueres che i à debujën. Chësta azion à butà dassënn. N iede fòvela penseda per chëst ann de scola, ma n ulëssa jì inant nce tl daunì.

Chëi de terza juda chiche à fam

Te terza iel unì fat l pruiet per sustenì na stazion dl maië, coche n dij, n zënter ulache n ti dà da maië a mutons y mutans che vën a pe a scola.

Mutons che ne giapa tla majera pert di caji nia o mé puech da maië a cësa y che muessa jì bën doi (!) ëura a pe, sibe a unì che a jì inò a cësa.

Lavé i piesc.

Te prima y segonda cun Pater Antony

Te prima y segonda tlas iel unì fat n pruiet per judé a fé su na stazion di amalei, coche n dij, n pitl spedel o zënter de prim aiut per i amalei tl’Uganda. Da auzé ora pra chësc pruiet ie la cunlaurazion dl preve dl’Uganda Pater Antony. La segonda tlas ie oradechël nce unida acumpanieda spiritualmënter da Pater Antony per njenië ca la Prima Santa Cumenion. Via per l ann ie l preve dl’Uganda unit plu iedesc te tlas, ulache l à cuntà dla situazion da lajù n generel, ma nce stories y anedotes particuleres de si familia.

Sun l troi de viers dla Prima Santa Cumenion ti à Pater Antony dat pea ai sculeies l valor de chësc sacramënt. Nce i genitores ie unic nviei plu iedesc per manifestazions deberieda cun l preve dl’Uganda, deberieda cun Sn. Pluan Pire Clara y i nsenianc dla segonda tlasses, coche dit cun la cuordinazion dl pruiet dla nsenianta Irene Welponer.

“Nia benefizënza, ma barat de valores”

La maestra de religion Irene Welponer spiega che la finalità de chisc pruiec fova dantaldut chëla de “lascé pensé do y sensiblisé nosc mutons y nosta mutans de viers dl valor dla cosses, per mparé a ti jì permez nce te na maniera plu sota, spirituela, al cumpurtamënt dl cunsum tlo da nëus, coche n tënd a cumpré y cunsumé, canche la jissa, almanco unitant, nce zënza. Chësc per ejëmpl pra l maië y la gulusaries, pra l guant, pra la roba da fé damat y nsci inant. Dut cosses drëtes y bones. Ma i mutons dëssa mpo se fé n pensier de tan de roba che i à, tan bel che i à y che d’autri ne à povester nia chësta cosses. Dal’autra pert ne ons nia ulù fé na sort de misciunamënt y de benefizënza da sëurajù, ma n barat de valores. Nscila possa la jënt, i mutons de raions cun manco bënsté materiel, nes dé truep n con’ de n bënsté spirituel, cun l valor dl puech che possa inò vester deplù, la legrëza per la pitla cosses, dantaldut tl raport uman.” Nscila Welponer.

Chësta finalità ie unida tëuta su defin, sibe tla pertezipazion te tlas y pra l’ancuntedes, da pert di sculeies, genitores, aves y nëinesc, tla dunfiertes che ie unides dates cun na boniscima man, ma dantaldut tl pensier di valores plu soc dl raport uman, che à pona si fundamënta y si ravises tl raport cun Chël Bel Die y tl sacramënt dla Prima Santa Cumenion.

I mutons y la mutans scrij

N valgun mutons dla segonda tlas elementera à nce ulù scrì de si mprescions y de si pensieres pra chësc pruiet. Nscila à per ejëmpl scrit na muta: “Ie son cuntënta che posse jì cun la Crëusc Cuecena o Blancia canche me feje dassënn mel y no jì doi o trëi ëura cun la roda,” coche l ie suvënz l cajo tl’Uganda, coche Pater Antony ova cuntà. Y inant: “Nëus son fertunei che on i genitores. Nëus son fertunei che on la medejines y te Uganda ne ài deguna medejines. Nëus on l’ega te cësa y te Uganda ài l’ega nia tan nëta y puecia.”

O n’autra: “Nëus on n tloset normal y cajù ài n busc zënza ega. L fova drët bel coche Antony à ciantà. Nëus son cuntënc che Antony festejea cun nëus l di dla Prima Santa Cumenion. Ël cunësc truep pueresc che adrova aiut. Nëus ulon judé a fé na stazion cun nosc scioldi. Speron che la bute a cumpré la roba che adurvon per i amalei. Antony ie n preve che ie drët dalaibon. Tlo da nëus, sce se fajon mel o sce giapon n pop pudons jì cun l’ambulanza. Cajù muessi jì cun la roda.”

La grupa de segonda cun Pater Antony.

O mo n auter scrit: “Ie me ncunforte canche Antony vën inò da nëus. Antony nes à mustrà la fotos dl’Uganda. Nëus on ega assé y nce da maië. A mi me àl sapù bel a cianté cun Antony.” O n auter: “Nëus son cuntënc che la prima tlas nes juda. La ciantia che Antony à ciantà y la fotos fova ënghe beles. Ie é nce mparà che nëus on n grum de ega. Y Antony fova ënghe gonz dalaibon. Ie son scialdi cuntënt de judé l’Uganda. Ie ue ënghe che Antony vën dala Prima Santa Cumenion.” Nsciuma, ai sculeies ti àl sapù bel, fajan pea cun gran mpëni y legrëza! La nsenianta Irene Welponer tol l’ucajion de rengrazië de cuer duc i prevesc y nsenianc, ajache zënza ëi ne fó ssel nia stat mesum mëter a jì l pruiet. (dl)