Cui schi va duc i mutons, a pudejé da Val ite n vëijen vel un o vel auter, ma chi ie pa mei jic cun la ciaspes? Dessegur deguni o belau deguni.
Perchël se ons pensà de ti fé cunescer ai mutons dla 4a tlas la ciaspes che vën mo aldidancuei adurvedes da vel ciaciadëur per jì ora per i bòsc, sambënzënza me canche l ie scialdi nëif.
Ai 12 de merz 2002 sons pona jic deberiëda cun l mëinacrep Reinhard Senoner y Mittermair Norbert (pere de Miran) sota Saslonch ora.
Dòpro sons piëi via cun la ciaspes. On cialà de ne jì nia massa tres l bosch per ne desturbé nia chi puer tieres salveresc che d'inviërn se stënta dassën a sëuraviver.
 |
N valgun mutons se perdova bën unitant la ciaspes, davia che les fova mpue grandes. Purempò fova la forza y la ueia de jí inant majera y bel do trëi chër d'ëura sons ruvei sota Piza Ciaulonch, ulache on pona maià zeche da marënda ora de nosc flucions. Duc ova na drëta fam. Da dedò à pona Reinhard fat n profil dla nëif.
Scebën che chëst’ ann ne n'al nia nevet truep ons mpo muserà mez meter de nëif. A duc ti savova drët nteressant a cunscidré la temperatura dla pertes de nëif plu o manco dura.
L tëmp passova riësc y perchël messoven pensé a jì a cësa jan de vieres di Plans de Cunfin. Nia da crëier ce chiet che l fova dut ntëurvia. L semiova de vester te n auter mont. L reniova na pesc che fajës bon plu suvënz a nëus duc.
Uni tant udoven ora per la nëif piedies de rehli, bolpes o lievri. Duc minova de savëi de cie tier che l se tratëssa.
Ntëur la cater domesdì sons pona ruvei a cësa. Vel un bën mpue cui piesc moi, ma dessegur cuntënt de avëi passà n bel di tla armunia dla natura.
Florian Lardschneider
 |
 |
 |